| Varsta recomandata | Vaccinul | Comentarii |
| Primele 24 ore 2-7 zile | Hep B BCG | In maternitate |
| 2 luni | DTaP-VPI-Hib-HVB | Medic de familie |
| 4 luni | DTaP-VPI-Hib | Medic de familie |
| 6 luni | DTaP-VPI-Hib și RRO | Medic de familie |
| 12 luni | DTaP-VPI-Hib | Medic de familie |
| 4 ani** | DTaP | Medic de familie |
| 7 ani (în clasa I) | RRO | Medic de familie |
| 9 ani*** | dT | Medic de familie |
| * Se aplica incepand cu 1 iunie 2012 | ||
| ** Se realizeaza in anul 2012 pana la epuizarea stocurilor de vaccin existent in teritoriu. | ||
| *** Se realizeaza pana in anul 2014 | ||
Ce trebuie cunoscut despre vaccinuri:
Mai multe mijloace de informare in masa au publicat in ultimii ani materiale care sustin (fara argumente stiintifice) ca sunt folosite prea multe vaccinuri la varste fragede, producandu-se astfel alterari (necunoscute) ale sistemului imunologic al copiilor.
Aceasta dezinformare are loc desi este binecunoscut ca vaccinurile salveaza vieti sau reduc numarul de dizabilitati si sechele cauzate de unele boli infectioase.
Vaccinarea copiilor este vitala tocmai pentru ca sistemul lor imunitar inca incomplet dezvoltat nu suporta consecientele anumitor boli infectioase.
În acelasi timp, pentru a minimiza riscurile administrarii de vaccinuri au fost facute numeroase studii de amploare in toate regiunile globului; in urma acestora au fost elaborate protocoale precise de vaccinare (cand si in ce regiune este nevoie de fiecare vaccin).
Bine ati venit in randul parintilor!
Din clipa in care ati dat viata unui copil, ati devenit responsabili in fata acestuia!
Deci, decizia va apartine: riscul bolii sau vaccinarea!
Datoria si misiunea medicului este sa va informeze cu tot ce este necesar pentru a putea lua cea mai buna decizie.
Vaccinul BCG
Este un vaccin contra tuberculozei care contine microbul viu dar inactivat (bacil Calmet-Guerin). Acesta este primul vaccin obligatoriu care i se administreaza copilului tau, inca din maternitate. În Romania (si in multe alte tari), acesta este administrat din cauza prevalentei mari a bolii in populatia generala.
Prin administrarea de vaccin BCG sunt prevenite formele grave de tuberculoza: meningita tuberculozica, tuberculoza miliara (septicemia TBC) si forma pulmonara severa (pneumonia si bronho-pneumonia). Dupa aproximativ o luna de la administrarea vaccinului la locul injectiei va aparea o pustula (o basicuta cu puroi); aceasta si cicatricea definitiva care va ramane sunt semnele ca micutul a fost corect vaccinat!
Daca semnul dispare, inseamna ca vaccinarea nu afost corect efectuata sau eficienta; in acest caz copilul va fi revaccinat sau va face anual un test IDR (testul intradermic care arata intensitatea reactiei organismului la contactul natural cu microbul tuberculozei)
Vaccinul anti-hepatita B
Virusul hepatitei B (VHB) afecteaza preferential ficatul (desi este prezent in aproape toate organele), producand fie boala acuta, fie forma cronica.Vaccinul anti-hepatita B este un vaccin subunit, adica tinta sa este o portiune specifica a virusului.
Transmiterea VHB este parenterala (prin injectii, transfuzii de sange, in general prin contact cu sangele persoanelor infectate):
- de la mama infectata la copil;
- prin contact cu instrumente infestate: periuta de dinti, lama de barbierit, etc.;
- la adolescenti, sexul neprotejat poate sa transmita VHB
Perioada de incubatie (dintre contactul cu VHB si aparitia bolii) poate fi de pana la 180 de zile.
Hepatita acuta se manifesta de obicei prin urmatoarele semne si simptome (de intensitate si durata variabile): astenie, somnolenta, pierderea apetitului, greturi, varsaturi, icter, dureri musculare.
De regula forma acuta apare la adulti, iar copii fac direct forma cronica (forma acuta este asimptomatica). Hepatita cronica tip B este una dintre cauzele majore de ciroza hepatica si cancere hepatocelulare. Din aceste motive este foarte important ca toti copii sa fie vaccinati impotriva VHB, conform programului international de vaccinare.
Doza:
Sunt necesare trei doze de vaccin pentru imunizarea copilului. Prima doza se efectueaza la maternitate, la toti nou-nascutii, indiferent daca mama este infectată sau nu; daca mama este infectata, copilul trebuie sa primeasca si imunoglobulina HB in primele 12 h dupa nastere! Al doilea vaccin (primul rapel) se va face la varsta de 1-2 luni (o luna dupa prima vaccinare) si al treilea (al doilea rapel) la 6 luni (cel putin 2 luni dupa primul rapel). Daca copilul nu a fost vaccinat la maternitate, prima doza va fi efectuata pana la varsta de 2 luni, urmata de al doilea vaccin pana la varsta de 4 luni si de al treilea la varsta de 6-8 luni. Daca s-a ratat o vaccinare nu trebuie reluata procedura, se va face doza urmatoare.
In atentia mamelor VHB pozitive: dupa ce copilul a fost imunizat ar trebui sa se efectueze analizele necesare depistarii HB la varsta de 9-15 luni pentru a se asigura ca vaccinarea a fost corecta si copilul nu va face HB cronica.
Cand poate medicul refuza vaccinarea?
- cand pacientul este cunoscut cu alergie la drojdie;
- cand la vaccinarea anterioara a existat o reactie alergica grava;
- daca copilul prezinta semne sau simptome ale unei boli severe/ moderate in ziua vaccinarii, vaccinarea se amana pentru alta data.
Riscul vaccinului
Este un vaccin sigur, de regula nu apare nici o reactie.
Totusi, in cazuri mai rare se pot semnala urmatoarele reactii:
- 1 din 4 persoane: inflamatie locala;
- Febra de 38° C, uneori mai mare la 1 din 15 persoane;
Vaccinul ca orice alt medicament poate avea reactii adverse, dar riscul ca vaccinarea sa provoace probleme serioase sau moarte este extrem de rar.
Vaccinul împotriva Haemophilus influenze TIP B (HIB)
Haemophilus influenzae tip B este o bacterie gram negativa care poate provoca infectii severe, mai ales la sugari. In secolul XIX era confundat cu agentul infectios al gripei.
Locul colonizarii este mucoasa nazo-faringiana, dar la unele persone (in special la sugarii cu imunitate compromisa, prematuri sau cu denutritie) bacteria poate invada organele la distanta pe cale sanguina. Astfel, aproximativ 50 – 60 % din infectiile provocate de H. Influenzae ajung la sistemul nervos central provocand meningite bacteriene; in urma acestei boli foarte severe unul din 4 copii poate sa ramana cu sechele permanente ale sistemului nervos central, iar unul din 20 moare.
Alte boli care pot aparea la copii produse de H. influenzae sunt:
- pneumonii
- arterite
- epiglotite
Rezervorul sunt oamenii purtatorii aparent sanatosi (ei nu fac boala doar o raspandesc), transmisia este pe cale aeriana (prin, stranut, tuse etc.)
Vaccinarea completa protejeaza de infectie in proportie de 95%
70% dintre copii nu prezinta nici o reactie adversa la vaccin.
Reactiile adverse ale vaccinului:
- usoara inflamatie la locul vaccinului;
- febra moderata;
Prin administrarea de antiinflamator (ibuprofen) dispar aceste reactii. Nu exista efecte secundare grave.
Vaccinarea:
Acest vaccin nu a intrat pana in prezent in schema de vaccinare obligatorie in Romania, desi intra in componenta majoritatii vaccinurilor multiple. Deci, in mod normal la 2, 4, 6 luni si la rapelul dupa 12 luni impreuna cu vaccinul DTaP-IPV copilul poate sa primeasca si acest vaccin.
In caz ca nu a primit totusi acest vaccin, copilul poate fi vaccinat astfel:
- daca are sub 12 luni si nu a primit nici o doza sau a primit una sau doua doze, doza urmatoare va fi administrata in urmatoarele 4 saptamani (interval minim intre doze); va primi apoi un rapel dupa 12 luni;
- daca are intre 12 si 15 luni si a primit cele 3 doze in primul an, va primi doar rapelul la minim 8 saptamani dupa ultima doza;
- daca copilul are intre 12 si 14 luni si pana acum nu a primit nici o doza va primi 2 doze la distanta de 8 saptamani;
- daca copilul are intre 12-14 luni si a primit numai una sau doua doze, poate primi o doza dupa intervalul minim de 8 saptamani;
- daca copilul are intre 15 luni si 5 ani si nu a mai primit acest vaccin sau nu si-a completat vaccinarea, va primi doar o singura doza;
- daca copilul are peste 5 ani nu necesita vaccinare.
Copiii cu splenectomie, cu anemie in secera (siclemie), leucemie, HIV, sau alte boli imunedeprimante nu primesc acest vaccin.
Vaccinul împotriva poliomielitei (anti-polio)
Poliomielita este o boala care anual provoaca paralizie (urmata da atrofia unuia sau a mai multor membre si handicap motor major definitiv) la milioane de copii din intrega lume. Aceasta boala este cauzata de un virus care traieste in tractul intestinal si faringe (enterovirus), numit virusul polio (Fam. Picornaviridae).
De obicei transmiterea bolii se face pe cale fecal-orala; majoritatea copiilor care intra in contact cu virusul polio nu se imbolnavesc, iar altii pot prezenta doar o infectie usoara respiratorie cu dureri musculare.
Exista insa un numar de copii care prezinta dureri mai severe si intr-o saptamana apar primele semene de paralizie, de obicei la un membru inferior, dar pot fi afectati si alti muschi, de exemplu muschii respiratori (forme care duc la deces).
Din pacate, odata aparuta nu exista tratament pentru acesta boala.
Exista doua forme de vaccinare:
- Vaccin inactivat (virus mort)
- Vaccin cu virus viu atenuat (polio oral)
Recomandam in prezent numai vaccinul inactivat (VPI), administrabil prin injectie intramusculara, separat sau impreuna cu DtaP.
Se vor face 4 doze: la 2 luni, 4 luni, 6luni, 12 – 18 luni, cu rapel la 9 ani in Romania (in alte tari rapel la 4 – 6 ani).
Patru doze sunt suficiente pentru protectia copilului. In cazul calatoriilor in zone unde poliomielita inca este o boala endemica este indicat sa se efectueze un rapel inainte de calatorie.
Vaccinarea antipolio nu este recomandata in urmatoarele situatii:
- copii care au prezentat alergie la neomicina, streptomicina sau polimixina
- copii care la vaccinarile anterioare au prezentat reactii alergice severe.
Vaccinarea se reprogrameaza la cei care prezinta boala inflamatorie moderata sau severa.
Riscurile vaccinarii: uneori pot sa apara inflamatii la locul vaccinarii; nu se cunosc reactii adverse serioase post-vaccin anti-polio.
Reactiile post vaccinare (daca exista) apar la cateva minute sau cateva ore dupa vaccinare, ele pot fi reactii alergice sau febra mare.
Trivaccinul anti–difterie, tetanus, pertussis DTaP (DIF-TET-PERTUSIS ACELULAR)
Difteria, tetanusul si pertusis sunt infectii severe cauzate de bacterii. Difteria si pertussis se transmit de la omul bolnav la cel sanatos prin contact, pe cale respiratorie; tetanusul este produs de un bacil care se gaseste in pamant (bacil anaerob teluric) si patrunde in organism prin taieturi sau rani (parenteral).
Difteria: secreta o toxina care provoaca o inflamatie severa a gatului (faringita) cu formarea unor membrane in portiunea posterioara a faringelui; in acest fel produce simptome respiratorii (insuficienta respiratorie), convulsii si chiar decesul.
Tetanusul: secreta la randul sau o toxina cu tropism neural (neurotoxina); aceatsa provoaca contractii musculare intense, de durata si dureroase, localizate sau generalizate (tetanie); in regiunea oro-faringiana blocheaza mandibula si copilul nu poate inghiti. Doua din zece cazuri se soldeaza cu deces.
Pertussis (tuse magareasca, tuse convulsiva): cauzeaza reprize de tuse (chinte), atat de intense incat copilul nu se poate alimenta sau respira; dureaza cateva saptamani. Boala se poate complica cu pneumonie, convulsii, leziuni craniene si poate duce chiar la deces.
Schema de vaccinare
Copiii au nevoie de 5 doze, care, de regula, se administreaza la 2, 4 si 6 luni, apoi la 15 – 18 luni si la 4 – 6 ani; ele pot fi administrate si impreuna cu alte vaccinuri (exemplu: antipolio).
Vaccinuriile de difterie si tetanus sunt toxoide, adica sunt directionate impotriva toxinei secretate de catre bacteria care produce boala; astfel, nu au nici un dezavantaj.
Vaccinul anti – pertusis este un vaccin subunit, ca si cel anti hepatita B (tinteste un anumit antigen bacterian ).
Contraindicatiile sau amanarile vaccinului:
- copii care prezinta boala moderata sau severa, vor amana vaccinul pana la vindecare.
- copii care au prezentat reactie alergica post vaccinare DTaP, nu vor mai primi acest vaccin.
- copii care au prezentat convulsii in 7 zile post vaccinare nu vor mai primi acest vaccin.
Anuntati medicul daca copilul domneavoastra a prezentat febra de 40° C sau a prezentat convulsii post vaccinare. Multi dintre copii care au contraindicatie pentru DTaP pot fi vacinati cu di-vaccinul DT.
Reactii secundare:
- febra: poate sa apara la 1 din 4 copii.
- inflamatia si roseata la locul injectiei: poate sa apara la unul din 4 copii;
- ameteala, poate sa apara la 1 din 3 copii
- oboseala sau scaderea apetitului, la 1 din 10 copii voma (1 din 50 de copii).
Aceste reactii de regula apar la a patra sau a cincea vaccinare si de obicei se vindeca in maxim 7 zile.
Reactii moderate (neobisnuite):
- convulsii tonico-clonice (1 din 14000)
- plans non-stop , pentru 3 ore sau mai mult (1 din 1000)
- febra de 40° C (1 din 16000)
Reactii severe:
- reactii alergice severe (1 din un million)
Controlul febrei este foarte important, mai ales la copiii care au mai prezentat convulsii sau cei la care unul din membrii familiei a prezentat sau prezinta convulsii. Puteti sa controlati febra si riscul la convulsii administrand copilului un antiinflamator sau antipiretic non aspirinic, inainte de vaccinare si 24 ore post vaccin.
Vaccinul antipneumococic conjugat – PrevenaR
Pneumococul (Streptococcus pneumoniae), este o bacterie care provoaca la copii boli acute infectioase ale tractului respirator (faringo-traheite, pneumonii) si in sfera ORL (otite, sinuzite, mastoidite, etc).
In cazuri mai rare poate provoca meningite severe, care se pot solda cu sechele neurologice permanente (de exemplu: surditate).Formele severe de infectie pneumococica apar in special in primii doi ani de viata.
Desi pneumonia pneumococica nu este considerata o boala severa, unele subtipuri pot fi rezistente la tratamentul antibiotic uzual, ceea ce produce complicatii ale bolii.
Vaccinul anti-pneumococic conjugat PrevenarR protejeaza impotriva a sapte subtipuri ale pneumococului (din totalul de 91 de subtipuri cunoscute) - cele mai frecvent intalnite in infectiile severe.
Cel mai important rol al acestui vaccin este insa reducerea folosirii diferitelor antibiotice si prin urmare scaderea rezistentei fata de antibiotice, atat pe plan individual cat si pe plan comunitar.
De cand exista acest vaccin pe piata, bolile severe cauzate de pneomococ au scazut cu 80% pentru copiii sub 5 ani, pe plan mondial. In Romania insa acest vaccin nu a intrat pana in prezent in schema de vaccinare obligatorie.
Cine primește acest vaccin și când?
Copiii pana in varsta de 4 ani, de regula au nevoie de 4 doze la 2, 4, 6 si la 12 – 15 luni. Pentru ca este un vaccin care trebuie achizitionat din resurse proprii, dozele se pot administra si la 3, 5, 7 si apoi rapel la 6 luni dupa ultima doza.
Cei care nu sunt vaccinati pana in 7 luni, pot avea 2 administrari la interval de minimum o luna si rapel la 6 luni dupa ultima doza.
Copiii cu varste intre 12 si 23 luni pot fi vacinati cu 2 doze la interval de minim 2 luni, iar copii care au peste 2 ani pot primi doar o singura doza.
Copiii cu conditii medicale speciale cum sunt: anemie in secera (siclemie); asplenie sau dupa splenectomie; cu implant cohlear; copii infectati cu HIV sau cei care au alte boli imunodeprimante; copii care sufera de boli cardiace sau pulmonare severe; copii care primesc medicatie speciala (cortizonice, imunosupresie) pot avea 1 sau 2 doze, numai la recomandarea medicului.
Vaccinul pneomococal poate fi administrat in acelasi timp cu alte vaccinuri.
Contraindicatii sau precautii:
La copii care prezinta infectii moderate sau severe, se va amana vaccinarea pana la vindecare.
Reactii adverse:
- Unul din 4 pot sa prezinta semne de inflamatie locala.
- Unul din 30 pot prezenta peste 39°C si unul din 50 pot prezenta febra peste 40°C.
- Unii dintre copii pot prezenta lipsa apetitului si ameteala.
Reactii adverse:
- reactie locala (eritem local); 10% pot sa persiste 48 de ore
- febra <1%
- reactiile adverse severe sunt rare
Administrare: poate fi administrat cu alte vaccinuri inclusiv vaccinul antigripal.
Revaccinarea poate avea loc dar pentru grupul cu risc dupa 5-10 ani.
Vaccinul anti-rotavirus (ROTARIX)
Acesta este un vaccin impotriva unui virus numit Rotavirus (fam. Reoviridae), care poate provoca o boala diareica (gastroenterita acuta) severa a sugarului si copilului mic. Aceasta boala apare de obicei in sezonul cald (insa poate aparea oricand!) si se manifesta ca o diaree trenanta, uneori acompaniata de varsaturi si stare de deshidratare de gravitate variabila.
Nu exista un tratament specific eficient al acestei boli, deci cea mai buna solutie ramane prevenirea ei prin vaccinare!
Vaccinarea se efectuaza pe cale orala si nu protejeaza copilul inpotriva tuturor boliilor diareice, ci numai impotriva rotavirusului. Majoritatea copiilor care primesc vaccinul sunt complet imunizati sau daca pana la completarea schemei de vaccinare (intre cele 2 doze) vor face boala, cu siguranta va fi o forma foarte usoara.
Cine sa vaccineaza si cand?
Vaccinul anti-rotavirus nu este inca inclus in schema de vaccinare obligatorie in Romania.
Dozele recomandate
Acestea sunt: prima doza la varsta de doua luni (intre 6 si 14 saptamani), iar a doua pana la varsta maxima de 6 luni.
Intre cele doua doze este necesar un interval de minimum doua luni.
Vaccinul anti- rotavirus poate fi administrat impreuna cu alte vaccinuri.
Copii pot fi hraniti normal dupa administrarea vaccinului.
Ce copii au contraindicatie de vaccinare sau trebuie sa amane vaccinul?
Copiii care au prezentat reactii severe la prima doza de vaccinare, nu se mai vaccineaza cu a doua doza.
Copiii care sufera de o boala moderata sau severa, vor astepta pana la vindecarea completa.
Copiii care sufera de HIV sau alte boli ce afecteaza sistemul imunitar nu vor primi acest vaccin; de asemenea, copiii care se afla sub tratament cu glucocorticoizi sau copiii bolnavi de cancer nu vor primi vaccinul.
In 1990 pe piata americana a existat un alt vaccin anti-rotavirus, care a fost asociat cu riscul de invaginatie intestinala; acel vaccin a fost retras, iar vaccinul nou nu are legatura cu vaccinul folosit in 1990. Totusi, copiilor care au suferit de invaginatie nu trebuie sa li se administreze acest vaccin, deoarece ar putea exista riscul de reimbolnavire.
Reactii adverse:
Usoare: pot aparea, la 7 zile post vaccin, o usoara diaree si eventual varsaturi usoare la 1 – 3 % dintre copii vaccinati.
Moderate: nu au fost raportate.
In caz ca apare febra mare, paloare, tulburari de respiratie (wheezing), ce pot semnifica o rectie alergica, nu se mai face a doua vaccinare.
Vaccinul ROR (MMR): anti-rujeolă, oreion și rubeolă
Acesta este un vaccin care contine virusuri vii, atenuate.
Rujeola: provoaca eruptie generalizata, tuse, rinoree, conjunctivita si febra de obicei severa. Complicatiile pot sa includa otita, pneumonie, convulsii, leziuni neurologice si rareori chiar deces. Oreionul: produsa de virusul urlian, boala consta in cefalee, febra, adenopatie, inflamatia glandelor parotide. Complicatiile pot sa includa surditate, meningita, inflamatie dureroasa ovariana sau testiculara, pancreatita si rar deces.
Rubeola: provoaca eruptie, poliadenopatie generalizata (marirea de volum uneori dureroasa a ganglionilor limfatici), febra moderata si artrita. Rubeola aparuta in timpul sarcinii este o complicatie severa, care poate produce avort sau malformatii grave ale fatului. Intreruperea sarcinii este obligatorie.
Schema de vaccinare
Pentru a fi protejat complet sunt necesare doua doze de vaccin: prima doza la varsta intre 12 si 15 luni si a doua doza (rapelul) la varsta de 6 ani.
Vaccinarea corecta produce o imunizare completa in proportie de 95% pentru cele 3 variante ale bolii.
Reactii usoare:
- 80% dintre copii nu prezinta nici o reactie adversa post vaccin, iar cei care prezinta au doar reactii usoare.Prima doza de vaccin a fost raportata cu rata mai mare de febra si de eruptii.
Febra (1 din 6 copii) - Eruptie moderata (1 din 20 de copii)
- Adenopatie laterocervicala (rar)
Aceste reactii pot aparea la 7 – 12 zile post vaccin. Este putin probabil ca aceste reactii sa apara si la a doua vaccinare (rapel).
Reactii moderate:
- Frisoane post episod febril (1 din 3000)
- Dureri trecatoare in articulatii, mai frecvent la adolescente sau femei adulte (1 din 4)
- Scaderea temporara a trombocitelor (trombocitopenie), fenomen care poate provoca sangerari (1 din 30000)
Reactii severe (extrem de rar):
- Reactii alergice severe (sub 1 la un million)
- Pot sa apara alte reactii severe, extrem de rare, dar expertii nu pot fi siguri daca ele sunt cauzate de vaccin sau nu:
- surditate
- convulsii
- coma (sau modificari de constienta de lunga durata)
- leziuni permanente ale sistemului nervos central.
Convulsiile febrile
- pot sa apara la febra mai mare de 38,9° C, care dureaza mai mult de 2 minute;
- sesizarea si scaderea febrei la timp este obligatorie pentru a reduce riscul de convulsii febrile;
- copiii care au in antecedentele familiale persoane cu convulsii sau epilepsie sau copiii care au avut in antecedentele personale leziuni cerebrale, convulsii sau epilepsie au riscul mai mare pentru a face convulsii febrile;
Vaccinarea este recomandata si pentru copiii cu risc, dar sub control cu antitermice.
Vaccinul anti-varicela
Varicela este una dintre cele mai raspandite boli infectioase ale copilariei, inclusiv in Romania. Ea se datoreaza Virusului Varicela Zoster (VZV), cunoscut si ca Virusul Herpes Uman Tip3, din familia Herpesviridae.
Semnele clinice includ:
- eruptie veziculo-pustuloasa (basicute cu lichid clar care apoi se transforma in puroi), pruriginoasa, generalizata (inclusiv pe mucoasa gurii, mucoasa genitala, conjunctiva ochilor, etc.);
- febra si ameteala;
- stare de curbatura (astenie si dureri musculare generalizate).
Transmitere:
- se raspandeste prin aer, pe cale inhalatorie, de la om la om (prin stranut, saliva, tuse etc);
- perioada de incubatie este de 2-3 saptaman;
- persoana bolnava este contagioasa cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei, pana la 4-5 zile dupa ce leziunile se vindeca.
Evolutie: varicela este o boala relativ usoara,dar uneori poate deveni periculoasa. Cele mai frecvente complicatii sunt suprainfectarea veziculelor si encefalita, poate provoca moartea unui copil (1 din 100 000).
Daca o femeie in timpul sarcinii, chiar in ultimul trimestru, se imbolnaveste, poate avea un copil foarte bolnav, care daca nu primeste tratament imediat poate deceda in 30% din cazuri.
Unul din 500 de copii care contacteaza varicela se spitalizeaza.
VZV ramane in organism, localizat in ganglionii nervosi si peste ani de zile poate provoca o boala eruptiva dureroasa numita zona zoster.
Vaccinul impotriva varicelei este un vaccin cu virus viu atenuat, care se foloseste din anul 1955.
Vaccinarea poate preveni varicela in 70 – 90 % din cazuri, iar forma severa de varicela este prevenita in 95% din cazuri. Annual, 1% dintre oamenii vaccinati contacteaza o forma de varicela care se numeste forma mitigata; aceasta este mai usoara decat varicela clasica, apar mai putin de 50 de leziuni pe corp care nu devin veziculoase, pacientii nu fac febra si bineinteles nu apar complicatii.
Copii au nevoie de 2 doze de vaccin:
- prima doza se face la 12 – 18 luni)
- a doua doza la 4 – 6 ani dupa prima vaccinare (preferabil inainte de intrarea la scoala).
Copii care deja au facut boala nu se mai vaccineaza.
Efecte secundare al vaccinului:
- 1 din 5 copii pot prezenta roseata si inflamatii in locul vaccinarii.
- unii copii pot sa prezinte 5 elemente eruptive la distanta de 1 – 3 saptamani post vaccin.
- 15% dintre copii prezinta febra.
Precautii:
- copiii cu alergie la gelatina sau neomicina nu pot fi vaccinati;
- copiii cu afectiuni ale sistemului imunitar (HIV, cancer, tratament cu steroizi, etc).
- copiii care au primit transfuzii de sange: trebuie sa asteapte cateva luni inainte de a primi vaccinul;
- nu se folosesc salicilati (aspirina sau produse asemanatoare) timp de 6 saptamani dupa vaccinare, deoarece aceasta asociere pare sa fie implicata in producerea unei forme severe de boala cerebrala si hepatica, numita sindromul Reye;
- intre vaccinul varicela si alte vaccinari trebuie sa existe un interval liber de minimum 4 saptamani;
Daca in familie exista persoane cu afectiuni imunitare sau frati mai mici nevaccinati, este de preferat sa nu intre in contact cu copilul vaccinat timp de 1-3 saptaman (in caz ca apar bubite post vaccin).
Vaccinul anti virus hepatitic A (VHA)
VHA produce o boala infectioasa acuta a ficatului numita hepatita A. Aceasta este foarte frecventa, insa numai o zecime dintre cazuri sunt diagnosticate, restul de noua zecimi sunt forme asimptomatice (anicterice).
VHA este un virus intestinal din familia Picornaviridae, care se poate transmite direct prin contact cu mainile murdare sau prin intermediul apei sau alimentelor contaminate.
Hepatita A nu evolueaza ca boala hepatica cronica (nu se cronicizeaza), dar anual 100 de oameni mor din cauza insuficientei hepatice cauzate de acest virus (hepatita “fulminanta”). Copiii sub varsta de 6 ani nu prezinta de obicei nici un semn de boala (forme asimptomatice), dar cei mai mari pot prezenta febra, pierderea apetitului, oboseala, dureri epigastrice, varsaturi; simptomul cardinal al hepatitei acute este icterul sclero-tegumentar.
Vaccinul anti VHA este un vaccin cu virus viu inactivat; eficienta lui in prevenirea hepatitei A este de peste 95% pentru o durata de minimum 10 ani. Vaccinul a fost omologat in 1995-1996 si se administreaza incepand din anul 1999 in majoritatea regiunilor cu risc de infectie. Vaccinul impotriva hepatitei A nu face parte dintre vaccinurile obligatorii in Romania, insa are argumente puternice in favoarea sa: frecventa mare a imbolnavirilor, precum si anumite caracteristici epidemiologice regionale: inundatiile relativ frecvente, igiena deficitara a anumitor spatii publice (toalete, locuri de joaca, etc.).
Vaccinul anti VHA se administreza la varste intre 12 – 23 luni si apoi se face un rapel la distanta de minimum 6 luni.
Reactiile adverse ale vaccinului:
- Jumatate dintre copii pot prezenta inflamatii la locul de injectie.
- 1 din 10 persoane pot sa prezinte oboseala si febra usoara.
- Nu au fost raportate reactii severe post vaccin
Precautii: Acelasi ca la oricare alt vaccin.
Copii care au alergie la drojdia de bere nu trebuie sa faca acest vaccin.
Vaccinul anti HPV (HUMAN PAPILLOMA VIRUS)
HPV este un virus extrem de raspandit in populatia generala “aparent sanatoasa”: peste 40% dintre adultii activi sexual prezinta la un moment dat o infectie acuta sau cronica (persistenta) cu HPV.
Transmiterea se face in general pe cale sexuala, iar prezenta virusului ramane de obicei asimptomatica sau produce simptomatologie aparent “banala”: negii genitali (verucile) atat la barbati cat si la femei si displazia de col uterin. Nu exista un tratament specific al acestei infectii, iar pentru stabilirea diagnosticului este necesar testul citologic Papanicolau (nu este suficienta “secretia vaginala”) .
Anumite serotipuri(serotipurile 16, 18, 6 si 11) dintre cele peste 100 cunoscute ale HPV au fost demonstrate in ultimii ani ca fiind asociate cauzal cu cancere ale regiunii genitale (col uterin, vagin , vulva, penis) si anale.
Trebuie remarcat ca peste 80% dintre cele aproximativ 250 000 de decese provocate anual de catre cancerul de col uterin se produc in tarile in curs de dezvoltare.
Factorii de risc pentru infectia HPV:
Depind de obiceiurile sexuale, incluzind numarul de parteneri sexuali, care la randul lor influenteaza riscul la fiecare partener. In majoritatea studiior infectia apare la varsta tanara (pana la 25 de ani).
De ce trebuie să ne vaccinăm copiii împotriva HPV?
Vaccinul anti HPV este un vaccin viu inactivat; exista doua preparate comerciale, care protejeaza impotriva a doua (CervarixR), respectiv patru serotipuri (GardasilR) de HPV; aceste serotipuri sunt cel mai frecvent asociate cu cancerele genitale si in special cu cancerul colului uterin, protectia oferita fiind de 70-90% pentru perioade de minimum 4-7 ani. Deoarece protectia nu este totala si nu dureaza toata viata este necesar ca femeile vaccinate sa fie monitorizate in continuare pentru depistarea cancerului de col uterin.
Cine si cand se vaccineaza:
Este important ca prima doza de vaccin sa fie administrata fetitelor inainte de inceperea vietii sexuale (cand exista riscul infectiei); din acest motiv, varsta optima este de 11-12 ani (chiar 9 ani in cazurile cu indicatie medicala speciala).
Vaccinul se poate administra femeilor intre varstele de 13-26 de ani, cu conditia sa fie testate si sa nu existe infectia cu HPV (in caz contrar vaccinul este ineficient).
Femeile insarcinate nu se vaccineaza deoarece nu exista suficiente date de siguranta din studii prospective, insa vaccinarea nu determina recomandarea intreruperii sarcinii (nu s-au constatat efecte adverse ale vaccinului); femeile care alapteaza poti fi vaccinate.
Vaccinarea se face in 3 doze, cu doua luni distanta intre prima si a doua doza si cu a 3-a doza la 6 luni de la prima doza (respectiv la 4 luni dupa a doua doza).
Riscurile vaccinarii:
Nu au fost dovedite efecte adverse serioase. In SUA au fost administrate incepand din 2006 aproximativ 26 de milioane de doze de vaccin, fiind descrise aproximativ 15000 de “efecte adverse serioase”: decese, spitalizari sau afectiuni severe; dintre acestea 27 de decese (aproximativ 1 la un milion).
De remarcat ca nu s-a putut demonstra legatura cauzala cu vaccinarea pentrui niciunul dintre acestea, singura legatura fiind cea temporala (au debutat in apropierea zilei vaccinarii).
Reactii moderate:
- 8 din 10 pacienti pot prezenta durere la locul injectiei
- 1 din 4 pot prezenta roseata si inflamatie locala
- febra moderata (38,5°C), apare la 1 din 10 pacienti.
- 1 din 30 de pacienti prezinta mancarime la locul injectiei.
- febra grava (peste 40°C) apare la 1 din 65 pacienti.
Aceste simptome dispar de la sine.
Alergiile grave la vaccin sunt foarte rare; daca apar, sunt in primele minute – ore dupa injectie.
Precautii si contraindicatii
Copiii care prezinta alergie la drojdia de bere sau la unul dintre componentele vaccinului, nu vor fi vaccinati.
Fetele care sufera de o boala acuta severa sau moderata nu vor primi vaccinul decat dupa vindecare.
Vaccinul antigripal.
Virusul gripei (fam. Orthomixoviridae) este cunoscut pentru marea sa variabilitate genetica, ceea ce face extrem de dificila producerea unui vaccin care sa confere imunizare multianuala.
Doar in ultimii ani au fost depistate un mare numar de variante genetice ale virusului gripei, care au produs epidemii: virusul aviar (A/H5N1), virusul gripal sezonier (A/H1N1), cu diferitele sale subtipuri, cum au fost virusul pandemiei din 2009 (“gripa porcina”, A/H1N1/09), virusul gripei cabaline, etc.
Gripa este o boala acuta, caracterizata prin alterarea de gravitate variabila a starii generale (astenie, stare de curbatura, dureri musculare difuze), febra si sindrom respirator (catar, tuse, stranut, inflamarea faringelui).
Evolutia este de obicei spre vindecare spontana in aproximativ 7-10 zile, insa la anumite grupe de pacienti (grupe “de risc”) pot sa apara complicatii, in special pneumonia si bronhopneumonia.
Au existat in istoria omenirii mai multe valuri pandemice de gripa, dintre care cel mai cunoscut este asa numita “grpa spaniola” intre 1918-1919, produsa tot de un subtip A/H1N1 (ca si pandemia din 2009); pandemia din 1918 a provocat intre 20 si 40 de milioane de decese. Exista anua doua valuri epidemice sezoniere de gripa, care produc in total aproximativ 250 000 de decese in intreaga lume, in special varstnici si copii cu probleme imunitare.
Vaccinul:
Este un vaccin cu virus viu inactivat. In principiu orice vaccin impotriva gripei sezoniere contine trei virusuri gripale: A/H3N2, A/H1N1 sezonier (nu trebuie confundat cu subtipul A/H1N1/09, producator al pandemiei din 2009) si un virus din grupa B.
Primul vaccin antigripal a fost produs si aplicat la om in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in armata SUA. In anul 1976 a fost efectuata tot in SUA prima campanie de vaccinare antigripala a populatiei, in care a fost imunizata aproximativ 25% din populatie, in urma unei alerte epidemiologice de gripa “porcina”.
In prezent exista vaccinul antigripal care confera protectie impotriva gripei sezoniere (este produs in fiecare an) si o protectie incompleta impotriva virusurilor gripale pandemice: aviar (A/H5N1) sau porcin (A/H1N1/09). Incepand din septembrie 2009 exista si vaccin specific impotriva subtipului pandemic actual A/H1N1/09.
Protectia apare la 2 saptamani dupa vaccinare si dureaza doar un an.
Cine se vaccineaza?
In principiu vaccinarea antigripala este general indicata pentru reducerea frecventei imbolnavirilor in comunitate.
Cu toate acestea, exista categorii de persoane la care vaccinarea este puternic indicata; acestea sunt asa-numitele persoane “la risc” precum si persoanele care traiesc alaturi de acestea sau la ingrijesc.
O indicatie specifica a OMS este vaccinarea tuturor copiilor intre 6 luni si 18 ani, ceea ce reduce semnificativ si riscul de imbolnavire a membrilor de familie ai acestora.
Categoriile de populatie care au indicatie speciala de vaccinare antigripala sunt:
- adultii in varsta de peste 65 de ani;
- pacientii cu boli cronice de plamani, ficat, renale si cardiovasculare;
- pacientii cu stari de imunodepresie: HIV sau terapie imunosupresiva (chimioterapie, steroizi, etc.) si membrii lor de familie;
- membri ai unor comunitati numeroase care tariesc impreuna: unitati militare, aziluri, inchisori, internate scolare, etc.
- personalul medical;
- femeile insarcinate;
- persoanele fara adapost si neasigurate medical.
Cand se vaccineaza:
Sezonul gripei apare in functie de climatul tarii/regiunii respective; in emisfera nordica acest sezon se intinde din noiembrie pana in mai, cu varful de incidenta in ianuarie – februarie. Rezulta ca vaccinarea are eficienta maxima in luna decembrie.
In general este necesara o doza anuala de vaccin; se face un rapel la 4 saptamani num ai in cazul copiilor mai mici de noua ani care sevaccineaza pentru prima data si celor care in sezonul anterior au primit o singuar doza de vaccin. Imunitatea se instaleaza la doua saptamani dupa vaccinare.
Vaccinul antigripal poate fi efectuat odata cu alte vaccinari, inclusiv cu cel anti-pneumococic.
Precautii la vaccinare
Persoanele care au alergie cunoscuta la ou sau la vaccinul anti-gripal (foarte rara).
Cei care au fost diagnosticati cu forma acuta a sindromului Guillain-Barre (poliradiculo-nevrita). A fost pusa in discutie aparitia unor cazuri post-vaccin anti-gripal si se considera ca exista un asemenea risc, mai mic de 1/un milion de cazuri.
Copiii cu boli inflamatorii acute moderate sau savere.
Reactii adverse
Reacatiile adverse la vaccinarea anti-gripala sunt de regula usoare sau moderate: inflamatie la locul injectarii, usor catar noso-conjunctival (asemanator guturaiului), febra, dureri musculare. Acestea apar la minute-ore dupa administrare si dispar in 1-2 zile.
Alte vaccinuri
1. Vaccinul meningococic
Romania nu este considerata tara endemica pentru meningita meningococica, deci acest vaccin nu este inclus in schemele obligatorii.
Vaccinul se poate administra copiilor peste 2 ani si adultilor in special daca efectueaza calatorii in zone endemice (unde acest vaccin este obligatoriu).
Alte categorii de persoane carora li se poate recomanda acest vaccin sunt:
- militarii care sunt in misiune in zone endemice;
- perosnalul care lucreaza in laboratoare medicale de microbiologie;
- pacientii cu splenectomie sau ruptura de splina;
- pacientii care au afectiuni imunologice.
Vaccinarea se face cu o singura doza .
2. Vaccinul anti-pneumococic dizaharidic
Este un vaccin diferit de cel anti-pneumococic conjugat, deoarece contine 23 serotipuri de pneumococ, cele mai frecvent producatoare de afectiuni respiratorii si extrarespiratorii.
Acest vaccin se adreseaza urmatoarelor grupe populationale:
- varstnici peste 65 de ani;
- persoanelor cu afectiuni imunologice: boala Hodgkin,mielom multiplu, limfoame sau leucemie;
- pacienti ccu insuficienta renala;
- pacienti cu HIV;
- pacienti cu transplant de organe;
- pacienti cu tratamente imunosupresive de lunga durata (corticoizi, radioterapie, chimioterapie);
- pacienti cu boli cardiace sau pulmonare severe;
- pacientii cu diabet zaharat;
- alcolicii;
- pacientii cu transplant cohlear.
Se recomanda o singura doza; in anumite circumstante se pot administra si doua doze. A doua doza sa administreaza la 5 ani distanta de la prima doza.
3. Vaccinul antirabic
Rabia este o boala virala transmisa prin saliva animalelor purtatoare sau bolnave. Semnele si simptomele la om pot aparea dupa saptamani, luni sau chiar ani dupa momentul infectiei (muscatura)- in functie de distanta de la locul muscaturii la sistemul nervos central.
Semnele includ: oboseala, dureri de cap, febra si iritabilitate halucinatii, convulsii si paralizie progresiva. Un simptom evocator este hidrofobia (reactia fobica cu frica de apa).
Din momentul aparitiei simptomatologiei (debutul encefalitei rabice), boala este intotdeauna fatala. Preventia rabiei se poate face prin vaccinare (in absenta expunerii), respectiv prin seroterapie (dupa momentul infectant – muscatura).
In prezent vaccinarea antirabica se poate face si cu vaccinul oral recombinat V-RG, care a reusit practic sa elimine boala la animalele terestre in Europa vestica, singurul rezervor de rabie in aceasta regiune fiind liliecii (care fac o forma de rabie produsa de virusul Lyssa – EBLV).
Vaccinarea preventiva (in absenta expunerii)
Se indica la medicii veterinari, persoanele care au magazine de animale, medicii de laborator; imunizarea profilactica este obligatorie in unele tari, printre care si Romania.
Vaccinarea preventiva se face cu trei doze; a doua doza se administreaza la 7 zile dupa prima doza, iar a treia doza la 21 -28 de zile dupa prima doza.
Pentru cei care sunt in legatura permanenta/profesionala cu animalele, se recomanda controlul imunologic periodic, pentru a se putea efectua rapelul in caz de nevoie.
Imunizarea dupa expunere:
Oricine este muscat de un animal trebuie sa se prezinte imediat la medicul care este in masura sa spuna daca este sau nu nevoie de vaccinare. In caz ca persoana respectiv nu a mai fost vaccinata, va face vaccinarea imediat, urmata de a doua doza dupa trei zile, apoi in cea de-a saptea zi; a patra doza se va efectua la 14 zile distanta si a cincea la 28 zile de la primul vaccin.
Cei care anterior au mai fost vaccinati vor primi 2 doze: pe loc si la 3 zile dupa primul vaccin.
Vaccinul curativ (post-expunere) se va face numai in centrele specializate (antirabice).
Reactii adverse:
- 30-70% dintre pacienti prezinte inflamatii locale
- 5-40% dintre pacienti pot prezenta cefalee (durere de cap), greata, dureri abdominale sau musculare.
Reactii adverse moderate (febra si durerii articulare) pot aparea la aproximativ 6% dintre cei care au efectuat rapelul.
4. Vaccinul anti-tifoidic
Acest vaccin este destinat pentru preventia febrei tifoide, produsa de infectia cu bacteria Salmonella Typhi.
In Romania se utilizeaza vaccinul antitific injectabil, continand agentul patiogen viu inactivat; protectia oferita este de 50-80%.
Este indicat numai ca vaccin de calatorie.
Vaccinarea se indicata copii cu varsta de peste 2 ani; se administreaza o singura doza cu 2 saptamani inainte de calatorie.
Pacientii se pot revaccina la 2 ani distanta daca ramaneti in zona de risc.
Reactii adverse ale vaccinarii:
- 1 din 100 dintre pacienti fac febra;
- 3 din 100 pacienti prezinta cefalee
- inflamatie si roseata la locul vaccinarii (7 din 100)
Protocol post vaccinal
Copilul va fi monitorizat din punct de vedere al temperaturii corpului; daca temperatura anala depaşeşte 37,5 °C se administreaza supozitor Eferalgan pediatric (nu mai mult de 3 supositoare pe zi) sau dupa recomandarea medicului un alt antitermic.
In caz ca febra anală depaşeşte 39°C se anunţă medicul (febra de 37-38°C, uşor eritem si induratie in 48 de ore dupa vaccinare fiind normal).
Aplicati local comprese sterile imbibate in ser fiziologic pastrate in frigider (comprese reci)
Anunţaţi medicul:
- când copilul este foarte somnolent dupa vaccinare;
- când apar convulsii(îsi ţine membrele inferioare in extensie, iar membrele superioare in flexie);
- când apar roşeaţă, eritem, edem dincolo de limite normale (pe tot bratul sau piciorul);
- când apar varsaturii, diaree, durerii abdominale.
Dupa vaccinarea contra hepatita B, analizele hepatice se modifica şi poate aparea sindromul asemanator cu infectia acuta a căilor respiratorii superioare la distanţa de 72 de ore.
Dupa orice vaccinare analizele de sange se modifica.
Nu administraţi aspirina dupa vaccinare, in special dupa vaccinul impotriva varicelei.
Efectuati o vizita la 30 de zile post vaccinul ROR, contravaricela, antigripal sau alt vaccin cu virus viu inactivat.
- Dupa orice vaccinare analizele de sange se modifica.
- Nu administraţi aspirina dupa vaccinare, in special dupa vaccinul impotriva varicelei.
- Efectuati o vizita la 30 de zile post vaccinul ROR, contravaricela, antigripal sau alt vaccin cu virus viu inactivat.